Blocurile înalte (parter plus cel puțin patru etaje, fără să numărăm subsolurile) apar în registre în 2025–2026 mai ales în patru orașe dintre cele analizate: București (75 de autorizații), Iași (27), Cluj-Napoca (25) și Brașov (24). Iașul e al doilea după această definiție. Peste nouă din zece dintre aceste autorizații sunt pentru clădiri rezidențiale.
Important de știut: numărăm doar unde registrul sau titlul autorizației dă explicit regimul de înălțime. Acolo unde primăriile nu publică acest câmp, blocurile înalte există, dar nu le vedem — deci clasamentul arată un minim, nu un total. Nu spunem cine construiește și nu comparăm cu toată țara, ci doar între orașele analizate.
Ca context, nu ca explicație: în primul semestru 2026, autorizațiile rezidențiale au scăzut la nivel național, cu excepția regiunii București-Ilfov. Nu avem o serie anuală pentru blocurile înalte, deci nu putem spune dacă ele merg în aceeași direcție.
Metodologie
Am numărat autorizațiile pentru construcții noi din 2025–2026 al căror regim de înălțime atinge sau depășește P+4E (subsolurile excluse), în toate orașele cu date în registre. Pragul a fost ales după distribuția datelor: doar circa 3% din autorizațiile cu regim de înălțime trec de P+3E.