Autorizațiile de construire care menționează fotovoltaice mai mult decât s-au dublat: de la 34 în ianuarie–iunie 2025 la 82 în aceeași perioadă din 2026, în aceleași primării. În rezumate apar mai ales sisteme mari și clădiri publice — renovări energetice de școli, grădinițe, colegii și blocuri, sisteme pe campusuri universitare, centrale pe copertine de parcare (carporturi) și parcuri solare cu stocare de energie — nu panouri puse de particulari pe casă.
Pe de altă parte, fotovoltaicele mici pentru autoconsum ale consumatorilor casnici nu au nevoie de autorizație de construire, deci creșterea din registre nu trebuie citită ca un val al prosumatorilor. O autorizație nu este nici o casă, nici o lucrare terminată: ea arată intenția și cadrul legal, nu megawații puși în funcțiune.
Ca context, nu ca explicație: în aceeași perioadă, la nivel național, numărul prosumatorilor a continuat să crească (peste 359.000, peste 4.000 MW), iar în București, Sectorul 3 derulează un contract prin Fondul de Modernizare pentru fotovoltaice pe acoperișurile școlilor publice. Nu împărțim totalul pe parcuri și acoperișuri, pentru că o astfel de împărțire nu poate fi reconstituită din rezumate.
Metodologie
Am numărat autorizațiile de construire cu rezumat care menționează fotovoltaice, parcuri solare, centrale solare sau panouri solare (potrivire fără diacritice), pe aceeași fereastră (ianuarie–iunie) în ambii ani, în cele 73 de primării cu date în ambii ani. Racordările la rețea sunt infrastructură, nu capacitate nouă, dar sunt puține și nu schimbă sensul.